O Cicciollâ 1930/Un gîu pe San-na

O Cicciollâ de Giambatista Brichetto
Un gîu pe San-na
lasciòu inalterâ a grafia do "Cicciollâ".
[p. 107 modifica]
Un gîu pe San-na
Dalla Strenne del Letimbro del 1868


Intrando in te San-na
De là da u Garbassu
Sentî in sce ûn-na ciassa
Che fan du fracassu:
Chi parte, chi arriva,
Chi mescia, chi men-na,
Chi sacchi da viaggiu
Se mette in sce-a schen-na;
De nêutte, de giurnu
Gh’è là i carussê,
Cu i êuggi d’atturnu,
Spëtandu i fuestê:
A ciassa a l’è questa
De l’Indipendenza,
Grandiusa, pulita,
De bella presenza:
Gh’è in fundu u Teätru!
Cuscî rinummou
Pe-i sacchi de maenghi
Che le u l’è custou.
Fermaeve ûn momentu
Che mi ve-u permettu:
Za che u l’è de modda,
Tiae feua l’occialettu:
Veddei là in sce-a simma
A statua d’Apollu,
Che u dà ûn câsu a cêtra
Pe rumpighe u eollu?
Me diei chi l’à faeta....

[p. 108 modifica]

Spetaeme ûn mumentu,
Ghe vaggu ûn pö a vedde:
Gioxeppe Frûmentu.
Veddeî là u Ciabrea
Cu-a carta in te man
E ûn mûggiu de stûcchi
Che inturnu ghe stan?
Vurriei che ve digghe
Chi l’à rilevae....
U l’è Tognu Brilla
De questa sittae.
Veddeî Metastasiu,
Alfieri e Russini,
U sfêugu de ciucche
Du nostru Negrini?
Gulduni, nu cianse
Che nu t’ho ascordou,
Ma a l’è a teu perrûcca
Che a m’à invexendou!
Perchè veramente
A-i tempi d’ancheû
Chi porta a perrûcca
Sun tûtti figgieû....
A drita da ciassa
Ghe sta u Bertumë,
Lûcanda de lûssu
Pe-i grosci fuestë:
Gh’è in fundu l’albergo
Du sciù Benardin,
E ûn bun Ristorante,
Ma troppu piccin.
Taggiandu de fianco
Zû versu l’Uspiâ,
Ghe fan di palazi
Da fäve incanta,
De stradde maestuse,
Che sän decantae
Pe-a luru bellezza,
Pe-a seu vastitae.

[p. 109 modifica]

Lasciemule a parte
E andemmu a truvâ,
A vedde e bûtteghe
Da vegia cuntrâ.
Ghe n’è de sûperbe,
Ghe n’è de meschin-ne,
Ghe n’è de mediocri,
Ghe n’è de piccin-ne:
Chi vende patate,
Chi vende fidë,
Chi pan e salame,
Chi stringe e pappë.
Currï, se u ve piaxe,
Pe pueî osservâ
A casa ciû bella
De questa cuntrâ.
Gh’è ûn atriu grandiusu,
Cun grande lampiun,
’Na porta de lûssu
E ûn bellu scalun.
De surva all’intrata
Parole indorae
V’insegnan da casa
A seu qualitae.
A drita e a sinistra
Ghe stan inquadrae
E povee creatûe
Za tostu maiae.
Nuî faemmu summissi
A casa ûn inchin
E andemmu zû driti
Pe-u nostru cammin.
Oh mi poveu diau!
Sun mezu arruinou!
N’a fäda a u cappottu
M’han tûtta taggiou!
Eppûre nu semmu
Fra tûrchi o beduin,
Ma pressu ûn-na banca

[p. 110 modifica]

Chi da-u bûtteghin.
Cos’uei che ve digghe?
L’è megiu taxeî,
Che dunque sbraggiandu
Me peu vegnî seî:
Studdiemu frattanto
Cu-a testa e cu-u cheu
Se l’aze u l’è bestia,
Ciû bestia che u beu....
Veddeî chi de drita
O gran fabbricou,
Da-i matti e da-i savi
Cuscì frequentou?
L’è chi duve i denti
Se frûstan de ciû,
L’è chi duve e strasse
Ciû legie van sciû....
Sentî cumrae sbraggian!
Di pûgni se dan
Pe pueî piggiâ ûn ossu:
Me ve lazzû ûn can
Cu-i morde in ta purpa
Pe pueighe arrobâ
Quell’ossu, che i scemi
Se vêuan disputâ.
Miae là quante sûcche,
Che pendan giganti!
Ma pân e medaggie
Di soliti Santi!
Lunghimu ûn pö u passu
Pe andäse a settâ
Ne-a bella terrazza
In vista du mâ.
Veddeî quanta gente
Ne-a ciassa du mêu?
Ghe n’è di sapienti,
Ghe n’è di figgieu,
Gh’è pìn d’amuretti
De mille manee,

[p. 111 modifica]

Che stan tûtti attoniti
A-i gesti de Dee:
Lazzû de Parigi
Ghe va i mudellin,
De Lundra, de Vienna,
E fin de Berlin,
E se nu u vueî credde
Andaeveghe a miâ,
Perchè mi sun stancu
De cüre e parlâ.
Ringraziu u Segnü
D’aveîme mandòu
Un toccu de banca
Da stâghe assetôu.
Chi armenu riposu
Tranquillu e segûu....
Ve daggu ûn abbrassu,
Ve fassu ûn salûu,
Pe aveîme cun pazienza
Pe-a stradda accampagnou,
Pe aveime laettu a vitta,
O armenu criticou.
Che se, vôtandu a pagina,
Non m’ei troppu capïu,
L’è tûtta curpa vostra....
Du restu me ne rïu!