L'Evangeliu segundu Mattê de Gioxeppe Oivê
cap. VI
[p. 17 modifica]
CAP. VI.

AМIÆ de nu fà ê vostre opere bunhe in prezensa di ommi per ese visti da lu, perchè âtrimenti nu saî[sic] premiæ da u vostru Рuæ che u l’è in sê.

2 Dunque quandu ti fæ limoxina nu sünâ a trumba davanti a ti, cumme fan i ipocriti in tê scinagoghe e stradda per ese onuræ da i ommi; in veitæ ve diggu che questi han zà risevüu u so premiu.

3 Ma ti quandu ti fæ limoxina, a to man sinistra a nu sacce quellu che fa a to man drita:

4 De moddu che a to limoxina a segge segretta, e u to Puæ che u vedde ne u segrettu u te ne dâ a ricumpensa. [p. 18 modifica]5 E quandu preghæ, nu fæ cumme i ipocriti che aman de stâ a pregâ in tê scinagoghe e in ti canti dê ciasse per ese osservæ da i ommi; in veitæ ve diggu che han zà risevüu a so ricumpensa.

6 Ma ti quandu ti fæ orasiun intra in ta to càmea, e doppu aveì serròu a porta prega to Puæ in segrettu, e u to Puæ che u vedde quellu che se fa in segrettu u te ricumpensià.

7 E pregandu guardæ de nun üzâ multe parolle cumme fan i pagani, perchè pensan d’ese exaudii cun parlâ multu.

8 Nun vuggiæ dunque assumeggiàveghe, perchè u vostru Puæ u sa quellu che eì de bezeugnu primma che ghe u dumandæ.

9 Preghieì dunque cusci: nostru Puæ che ti è in sê, segge santificòu u to numme.

10 Che vegne u to regnu: segge fætu a to vuentæ, cumme in sê cuscì in tæra.

11 Danne ancheu u nostru pan per sustentamentu.

12 E perdunha a nuì i nostri debiti, cumme nuì i perdunemmu a i nostri debituì.

13 E nu n’indüe in tentasiun ; ma liberane da u mâ е cuscì sia.

14 Perchè se vuì perdunieì a i ommi i so manca[p. 19 modifica]menti, u vostru Puæ celeste u ve perdunià i vostri pecchæ.

15 Ma se vuì nu perdunieì a i ommi i so mancamenti, u Puæ celeste u nu perdunià mancu a vuì i vostri pecchæ.

16 Quandu poi zazünæ, nu vuggiæ fâ da malinconici cumme i ipocriti, perchè questi se desfigüan per dâ a cunusce a i ommi che zazünhan. In veitæ mi ve diggu che han zà risevüu u so premiu.

17 Ma ti quandu ti zazünhi unzite a testa e lavite a faccia,

18 Per nu dâ a divedde a i ommi che ti zazünhi, ma a u to Puæ celeste che u l’è in segrettu; e u to Рuae che u vedde quellu che se fa in segrettu u te ne dâ a ricumpensa.

19 Nu serchæ d’amüggiâ tezori in scia tæra, duve a rüzze e i vermi i cunsümman, e duve i laddri i desutæran e i aroban.

20 Ma fæve di tezori in sê, duve a rüzze e i vermi nu i cunsümman, e duve i laddri nu i desutæran e nu i aroban.

21 Perchè duve l’è u vostru tezoru, li l’è u vostru cheu.

22 A lampa du to corpu u l’è u to euggiu. Se [p. 20 modifica]u to euggiu u l’è semplice, tüttu u to corpu u sâ illüminòu.

23 Мa se u to euggiu u sâ cattivu, tüttu u to corpu u sâ tenebruzu. Se dunque u lümme che u l’è in ti u l’è tenebre, quante sân queste tenebre?

24 Nisciün peu servî a dui padruin; perchè o u purtià odiu a ün e u vurià ben a l’âtru, o u tolerià ün e u desprexià l’âtru: nu pueì servî a Diu e a e ricchesse.

25 Per questu ve diggu: nu v’affanæ pe a vostra vitta de quellu che mangieì, nè du vostru corpu cumme purrieì cruvîlu. Nu vâ ciü a vitta che u nütrimentu, е u corpu ciü che u vestî?

26 Amiæ ün pô i oxelli du sê che nu seminan nè raccheuggian e n’impan i granæ, e u vostru Puæ celeste u i nütrisce. Nu sei furse vuiâtri da ciü de lu?

27 Ma chi gh’è fra vuiâtri che cun tüttu u so pensâ u posse azzunze ün cubitu â so statüa?

28 E perchè ve piggiæ tanta anscietæ du vestî? Amiæ ün pô cumme crescian i gigli da campagna; lu nu travaggian e nu fian.

29 E pü ve diggu che mancu Salomun cun tütta a so gloria u nun è stætu mai vestiu cumme ün de questi. [p. 21 modifica]30 Oua se Diu u veste in questu moddu ün’ærba du campu, che ancheu a gh’è e duman a l’è cacciâ in tu furnu, quantu ciü vuì gente de poca fede?

31 N’aggiæ dunque anscietæ dixendu: cose mangiemo, o cose beviemu, o de cose se vestiemu?

32 Perchè queste cose sun serchæ da i pagani. Oua u vostru Puæ celeste u sa ch’eì bezeugnu de tütte queste cose.

33 Serchæ dunque in primmu leugu u regnu de Diu e a so giüstisia, e avieì de surveciü tütte queste cose.

34 N’aggiæ dunque anscietæ du giurnu de duman, perchè u giurnu de duman u pensià per lê mæximu. Basta a ciascün giurnu u so crüssiu.