Nè gh’è rêuza senza spinn-a,
Coscì in mëzo a-o matrimonio
Chi no sa ben navegâ,
Cazze a-o fondo, e va in rovinn-a,
Mille maj in testimonio
Ve porrieivo asci çittâ,
Che chi intoppa ûnn-a moggê
Capriççiosa, meschin lê.
Ma zà voî, no parlo a caxo,
Seì lontan da questo caxo,
Che piggiæ ûnn-a bella figgia,
Savia, e d’ûn bon naturale,
Nè con fâ trexento miggia
Ne troviesci ûn’atra eguale:
Onde impreteribilmente
Saeì feliçe eternamente;
Mi son stæto fortûnôu,
Che ûnna bonn-a n’ho intoppôu,
Me ne tegno assæ de bon,
Anzi, cäo, se o permetteì,
Vêuggio fâve a descrizion
De delizie, do piaxeì,
E do stato fortûnôu
D’ûn chi seggie ben majôu,
A serviâ pe incoraggîve,
Stæme attento, vaddo a dîve;
A-o finî da nona lûnn-a,
Doppo aveì piggiôu moggê,
D’ûn masccietto ho avûo a fortûnn-a
Sommeggiante a mi, e a lê,
Cosa, che vêuggio augurâ
A voî ascì, bello compâ;