 |
Questa pagina a no l'è stæta corretta. | |
FOA XI.
Un bardascia de Figgiêu,
Che stâ drito appenn-a o pêu,
O l'ëa ûn giorno in t’ûn giardin,
Pin de scene e d’axillin,
Camminando, galoppando,
Giando sempre, sätezzando,
O l’arranca aoa ûnn-a scioetta,
Aoa o streppa dell’erbetta,
Aoa o zêuga a-i sasci o ä balla,
Aoa o scöre ûnn-a farfalla,
O che tresto de Figgiêu!
In ta pelle stâ o no pêu,
O desfà mezo o giardin
Con fâ sempre o burattin;
Stanco e frûsto o s’assettò,
Tûtt’assemme ghe passò
Ben d’appresso, e sghêuando bassa
Unn-a pesta de Vespassa
C’un pâ d’äe, che paeivan d’öu,
A se va a pösâ sc’ûn cöu,
Sorve ûnn’erba, in t’ûnn-a sciô,
A lûxiva comme ûn Sô;
Da lì a un pö da lê a ritorna.
O Figgiêu, chi a vedde torna
Coscì bella, e tûtta indoâ,
O a vorrieiva ûn pö piggiâ;
