Pagina:Giaimo.dal.dialetto alla.lingua.2.1924.pdf/74

De là e Rumagne e a Marca d’Ancunn-a u l’ha de frunte
E u vedde l’Adriaticu segnâne l’orizunte;
De sà u se gode l’Umbria, a patria tantu amâ,
Ün pô ciü in là a Tuscana e là zü in fundu u mâ.
Ghe fava cumpagnia di sciammi d’ôuxellìn
Che mai nu se stancâvan de stâghe da vixìn.


11.
Ritratto di San Francesco


Françescu de statüa ciü tostu u l’ea piccìn,
Suttî cumme ünn-a canna e cun duì vivi éùggìn;
L’aspettu u l’ea gentile, cün[sic] ünn’-aia de candû
Che a ve sfursâva a dâghe ciü che un pittìn d’amû.
D’indule averta e allegra, a-u culmu da virtü
U s’é cunservôu quellu da primma zuventü:
Insumma figüraève ün cavalier perfettu
D’esternu multu amabile, de sentimentu elettu.
L’amû di cavalieri pe-a damma e per l’onû,
Lé u se-u sentiva invece pe—a Gexa e pe-u Segnû.

P. A. Monti

Proverbi. Chi prumette e nu attende, A casa du diau se ghe destende. Chi promette e non attende, A casa del diavolo si distende. In Toscano: Chi promette e non attiene L ’anima sua non va mai bène. Chi ubbidisce, nu fallisce. L ’ obediensa a 1’ é santa. Chi ubbidisce, non sbaglia. L ’ubbidienza è santa. In Toscano : Chi ubbidisce, santifica